Bullying la Questfield International College, când explicațiile nu mai vin

În contextul educațional contemporan, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă ce necesită răspunsuri structurate și proceduri clare din partea instituțiilor de învățământ. Siguranța emoțională a elevilor și intervențiile documentate sunt esențiale pentru prevenirea și combaterea hărțuirii sistematice, iar lipsa acestora ridică semne de întrebare privind responsabilitatea și eficiența managementului instituțional.

Bullying la Questfield International College, când explicațiile nu mai vin

Investigația redacției a relevat o situație semnalată de familie care denunță bullying sistematic, stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului, desfășurate pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Documentele și corespondența analizate indică repetate sesizări scrise către cadre didactice, conducerea unității și fondatoarea instituției, fără existența unor măsuri concrete și documentate. În acest context, o afirmație verbală atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, este citată în corespondența transmisă redacției și relevă modul în care instituția ar fi ales să gestioneze situația reclamată.

Semnalarea bullyingului: sesizări repetate fără răspunsuri documentate

Potrivit materialelor puse la dispoziția redacției, copilul vizat a fost expus zilnic unor comportamente agresive și repetate, incluzând jigniri directe, umiliri publice și excludere socială în mediul școlar. Familia a comunicat în mod oficial și cronologic situația învățătoarei, directorului și fondatoarei școlii, solicitând intervenție și clarificări scrise. Cu toate acestea, nu există dovezi documentate privind măsuri concrete, iar intervențiile au fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri de intervenție asumate.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Din relatările și documentele analizate reiese că în colectivul școlii a fost folosită în mod repetat o etichetare medicală cu caracter degradant, utilizată exclusiv ca instrument de ridiculizare și marginalizare a elevului. Specialiști consultați consideră această practică ca o formă gravă de bullying, care afectează identitatea și integritatea copilului, având consecințe emoționale și psihologice majore. Din corespondență nu rezultă existența unor măsuri ferme din partea instituției pentru stoparea acestui fenomen.

Răspunsul instituțional: informality și lipsa responsabilizării

Conform documentelor analizate, răspunsurile instituției la sesizările scrise au fost predominant verbale și generale, fără consecințe practice și fără măsuri educaționale sau consiliere psihopedagogică documentate. Familia reclamă că responsabilitatea a fost transferată treptat asupra lor, iar situația a fost prezentată ca o „dinamică de grup” sau „problemă minoră de adaptare”, minimalizând gravitatea fenomenului și generând presiuni pentru retragerea copilului.

Implicarea cadrelor didactice și managementul educațional

Relatările indică faptul că agresiunile au continuat în prezența cadrelor didactice fără intervenții ferme și documentate. Lipsa unor decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de intervenție asumate a limitat trasabilitatea și verificabilitatea măsurilor. Familia descrie o comunicare formală insuficientă și o gestionare informală, care a permis escaladarea fenomenului și degradarea climatului educațional.

Declarația atribuită fondatoarei și implicațiile acesteia

Un moment central în această situație este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi exprimat o poziție de tip „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, conform familiei, a fost transmisă după luni de sesizări scrise fără răspunsuri oficiale și reflectă, potrivit analizei redacției, o atitudine care ar putea indica o prioritizare a intereselor contractuale în detrimentul protecției copilului. Școala nu a transmis un punct de vedere scris care să confirme sau să infirme această relatare.

Documentarea și confidențialitatea: lacune și presiuni

• Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile referitoare la situație.
• Nu există documente care să ateste măsuri concrete pentru protejarea confidențialității.
• Conform relatărilor, informațiile au fost făcute cunoscute în mediul clasei, iar copilul a fost expus unor presiuni psihologice.
• Solicitările scrise privind confidențialitatea par a fi ignorate, ceea ce poate constitui o formă de presiune instituțională.

Reacția tardivă a conducerii și intervenția legală

Conform documentelor, fondatoarea Fabiola Hosu a intervenit activ în gestionarea situației abia după opt luni, în contextul implicării unei echipe de avocați și a notificărilor formale cu caracter juridic. Această amânare ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit prioritară abia în urma presiunii legale.

Reacția oficială a școlii și comunicarea către părinți

Pe 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților un email în care a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul. În plus, după publicarea articolului, redacția a primit informații despre contacte informale ale școlii cu alte instituții, în care copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ, aspecte pentru care se solicită clarificări publice.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor și a corespondenței indică o lipsă persistentă a unor măsuri documentate și asumate pentru prevenirea și stoparea bullyingului în cadrul Questfield Pipera. Persistența sesizărilor fără răspunsuri scrise, utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire și presiunile pentru retragerea copilului ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție și responsabilitate ale instituției. În absența unor clarificări și măsuri concrete, cazul semnalat reflectă un potențial eșec instituțional în asigurarea unui mediu educațional sigur și respectuos pentru toți elevii.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro